Înapoi

Andrei Corbea și Corin Braga, laureați ai Premiilor ALGCR, ediția 2021

Știri și lansări
Lansare carte image

Andrei Corbea și Corin Braga, laureați ai Premiilor ALGCR, ediția 2021

Postat de: PROMOVARE
Postat pe data de:
Mon, 19 Jul 2021 11:12:00 +0200 $Date_date $day_
$day_ $month_ $year_
Vineri, 16 iulie 2021, în cadrul colocviului Asociației de Literatură Generală și Comparată din România (ALGCR), desfășurat la Universitatea „Transilvania” din Brașov (cu temele Modelul anglo-american în cultura română / Catastrofa în literatură. Epidemii, războaie, genocid, depresie, „scriitură a dezastrului”) au fost acordate premiile ALGCR pentru anii editoriali 2019 și 2020. 

Juriul acestei ediții (duble) a premiilor ALGCR fost format din Mircea Martin (președinte), Caius Dobrescu, Adrian Lăcătuș, Angelo Mitchievici, Carmen Mușat, Vasile Spiridon și Andrei Terian.

Andrei Corbea și Corin Braga se numără printre laureații acestei ediții, detalii și lista completă a premiilor, aici.

Andrei Corbea este laureatul Premiului pentru literatură comparată al ALGCR pentru volumul nu vrea / cicatrice”. Studii despre Paul Celan la împlinirea a 100 de ani de la nașterea poetului, iar Corin Braga este laureatul Premiul special pentru coordonare de volum pentru Enciclopedia imaginariilor din România Vol. I: Imaginar literar, ambele titluri fiind apărute la Editura Polirom, în anul 2020.

Andrei Corbea

nu vrea / cicatrice

Studii despre Paul Celan la împlinirea a 100 de ani de la nașterea poetului

„Lectura unui poem de Paul Celan reprezintă o întreprindere dificilă, şi aceasta deoarece textul celanian se împotriveşte nu doar modelului tradiţional de ‘lirism’, ci şi celui promovat de ceea ce s-a numit «poezie modernă». În răspăr cu discursul liric construit pe formule descriptive şi/sau narative, Celan îşi dezgoleşte propriul discurs poetic de orice intenţie comunicativă, explicitabilă în limitele logicii printr-o ‘interpretare’ a unui sens presupus coerent, dar desfide concomitent şi lirismul «pur», desprins de subiect, întreţinut de entuziasmul exaltat şi îmbătat de efectele estetice ale jocurilor limbajului. Obscuritatea celaniană ar exprima, din contra, «un conţinut de adevăr» databil istoric şi social, înscris, cum observa Theodor W. Adorno, într-o memorie colectivă resuscitabilă prin spunerea individuală a poetului, doar că adevărul «suferinţei, care se sustrage atît experienţei, cît şi sublimării», nu se poate exprima în cuvinte, de unde şi imposibilitatea de a-l comunica nemijlocit. Poetul a resimţit tot mai mult o reticenţă funciară în a «numi» fărădelegea în aceleaşi coordonate sintactice şi semantice în care s-au formulat ordinele şi instrucţiunile spre săvîrşirea ei, altfel spus în acelaşi ductus comunicativ din care s-a hrănit şi «limba ucigaşilor». De aceea şi recursul său la un limbaj construit pe o irealitate de necuprins aflată la marginea realităţii palpabile, precum acea Niemandsrose crescută din «nimic», din nespus.” (Andrei Corbea)

Andrei Corbea, licențiat în germanistică, românistică și istorie, doctor în filologie al Universității din București, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, director de proiect la Institutul de Cercetări Socio-umane din Sibiu al Academiei Romane, fost bursier al Fundației „Alexander von Humboldt”, titular al Catedrei de cercetare „Blaise Pascal” a Fundației „Ecole Normale Superieure” din Paris, fost profesor invitat/asociat al universităților Paris 8, Siegen, Fribourg (Elveția), Viena, Konstanz, Montpellier și al Ecole Pratique des Hautes Etudes (Sorbonne), membru al Academiei de Științe din Erfurt și în Academia Europaea, laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wilhelm-Grimm. Autor a numeroase lucrări apărute la edituri și în reviste românești și străine în domeniul istoriei literaturii și culturii germane și austriece din secolele al XIX-lea și XX, precum și al teoriei literaturii și esteticii, traducător al lui Theodor W. Adorno și Paul Celan în limba română. A publicat la Editura Polirom volumul Paul Celan și „meridianul” său. Repere vechi și noi pe un atlas central-european (1998). Cele mai recente titluri semnate în străinătate sînt Paul Celans „unbequemes Zuhause”. Sein erstes Jahrzehnt in Paris (Aachen: Rimbaud, 2017) și ediția comentată Immanuel Weissglas, Gottes Mühlen in Berlin (Aachen: Rimbaud, 2020).

Corin Braga (coordonator)

Enciclopedia imaginariilor din România

Vol. I: Imaginar literar

Primul volum al Enciclopediei imaginariilor este dedicat cercetării imaginarului literar din România, o componentă fundamentală a moștenirii culturale și a identității noastre naționale și locale. Metodologic, volumul propune o abordare a literaturii pornind de la teoria imaginarului, creată de filosofi francezi precum Gaston Bachelard, Gilbert Durand sau Jean-Jacques Wunenburger, o teorie mai profundă și mai fertilă decît definițiile uneori peiorative date imaginației și fanteziei. Spre deosebire de diversele istorii ale literaturii române, originalitatea volumului constă în structurarea materialului pe baza conceptului de „bazin semantic”, care permite analiza constelațiilor de imagini și simboluri ce traversează mai multe epoci, depășind împărțirea tradițională pe secole și grupuri de scriitori.

Enciclopedia imaginariilor din România își propune să ofere o perspectivă sinoptică asupra moștenirii culturale și a identităților spirituale din România. Avînd în centru conceptul de imaginar cultural și social, proiectul folosește mai multe metodologii multidisciplinare pentru a pune în evidență principalele domenii ale reprezentărilor colective românești. Conceptele științifice directoare sînt: cercetarea imaginarului, bazine semantice, cîmpuri culturale și lingvistice, constelații de imagini, identitate fractală. Această imagine panoramică a patrimoniului cultural și spiritual românesc dorește să facă posibile aprofundarea și cultivarea identităților naționale, locale și de grup, în cadrul interculturalismului european.” (Corin Braga)

Corin Braga (n. 1961) este profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere şi prorector al Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca. A publicat volumele de studii şi eseuri critice: Nichita Stănescu. Orizontul imaginar (1993), Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare (1998), 10 studii de arhetipologie (1999), Le Paradis interdit au Moyen Âge. 1. La quête manquée de l’Eden oriental (2004), La quête manquée de l’Avalon occidentale. Le Paradis interdit au Moyen Âge – 2 (2006), De la arhetip la anarhetip (2006), Concepte şi metode în cercetarea imaginarului (2007, coord.), Du paradis perdu à l’antiutopie aux XVIe‑XVIIIe siècles (2010), Psihobiografii (2011), Les antiutopies classiques (2012), Pour une morphologie du genre utopique (2018), Archétypologie postmoderne (2019). A publicat, de asemenea, o serie de romane onirice: Noctambulii (1992), Hidra (1996), Oniria. Jurnal de vise (1985‑1995) (1999), Luiza Textoris (2012), Acedia. Jurnal de vise (1998‑2007) (2014).