Înapoi

Doina Jela despre Efectul fluturelui

Știri și lansări
Lansare carte image

Doina Jela despre Efectul fluturelui

Postat de: PROMOVARE
Postat pe data de:
Fri, 05 Oct 2018 13:05:00 +0200 $Date_date $day_
$day_ $month_ $year_

Marţi, 9 octombrie, ora 18.00, la Clubul Ţăranului (Kiseleff 3, Bucureşti), va avea loc o dezbatere cu tema „Istoria ca fabrică de adevăruri? De la Cooperativa Gusti la Planeta Gusti și înapoi”, pornind de la romanul Efectul fluturelui, de Doina Jela.

Efectul fluturelui a apărut de curînd în colecţia „Fiction LTD” a Editurii Polirom, şi este o docu-ficțiune țesută în jurul unui fenomen real nu îndeajuns de cunoscut: Echipele Regale studențești, unul dintre epifenomenele Școlii Sociologice de la București, din deceniul patru al secolului trecut. Așa cum, unilateral și insuficient cunoscut, prin omisiunea fenomenului Dimitrie Gusti şi discipolii săi, incomplet cunoscut rămîne întreg interbelicul românesc.

Întrebările care vor sta la baza dezbaterii sînt următoarele: ajută ficțiunea la cunoașterea/îmblînzirea, acceptarea realității sau mai mult încurcă aceste fapte? Sînt prea multe documente pentru a putea reconstitui istoria recentă, așa cum sunt prea puține pentru a o reconstitui pe cea veche? Are fiecare epocă adevărul ei? Este nevoie de filtre colective pentru a clădi o identitate de grup? Care sînt riscurile acestei construcții?

Vor vorbi alături de autoare:

Theodora-Eliza Văcărescu, sociolog

Odilia Roșianu, jurnalist cultural

Angelo Mitchievici, scriitor

Ionuț Butoi, sociolog

 

Vor modera:

Zoltán Rostás, sociolog

George Onofrei, redactor şef „Suplimentul de cultură”

„O carte a vocilor în care, în Constanţa anului 2016, naratoarea ascultă confesiuni şi comentarii ale unor personaje, dintre care unele ne sînt cunoscute din romanul anterior al Doinei Jela, Villa Margareta. Şi, mai cu seamă, o carte a generaţiilor din România de astăzi, am numărat patru, în care autoarea abordează pătrunzător fricţiunile, stridenţele şi suspiciunile care le despart, neuitînd însă de clipele bune în care iubirea încălzeşte sufletele, topeşte zgura şi deschide calea spre înţelegerea meditată a cîte ceva din ce ni s-a întîmplat. E semnificativ faptul că personajul cel mai încercat, care vorbeşte cel mai puţin, formulează limpede pe parcursul cărţii şi în final felul în care se poate ieşi din continuitatea moartă cu un trecut dureros. O carte în care cititorii vor regăsi neaşteptat visul gustian al anilor interbelici, închisorile şi domiciliul obligatoriu survenite fără justificare în vieţile tinere, umbra pe care ele o lasă asupra familiilor astfel încercate, greutăţile de tot felul care împiedică încă transmiterea întreagă a gîndului sau cunoaşterea echilibrată a faptelor şi obligă la reluarea, iar şi iar, a căutărilor de neeludat.” (Sanda Golopenţia)

Doina Jela este jurnalistă, editoare, traducătoare şi scriitoare. A coordonat colecţiile „Procesul comunismului“ de la Editura Humanitas şi „Actual“ de la Curtea Veche Publishing. A fondat Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România, filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ). A contribuit la numeroase volume colective: Vînzătorul de enigme (1993), Analele Sighet (1997, 1998, 1999, 2001, 2002), Cum era? Cam aşa... (2006), Cartea cu bunici (2007), Războiul de 30 de zile (2007). Dintre volumele publicate menţionăm: Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist (1995), Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat (1998, 2004), Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar (1999, 2002; carte ecranizată de Lucian Pintilie în După-amiaza unui torţionar, 2001), Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste (2001), Afacerea Meditaţia Transcendentală (în colab. cu Cătălin Strat şi Mihai Albu, 2004), Ungaria 1956: Revolta minţilor şi sfîrşitul mitului comunist (coord. în colab. cu Vladimir Tismăneanu, 2006), O sută de zile cu Monica Lovinescu (2008). La Editura Polirom a mai publicat Telejurnalul de noapte (1997; ed. a II-a, Vremea, 2005) şi Villa Margareta (2015).