Înapoi

Gabriela Adameșteanu și Paul Cernat, laureați ai primei ediții a Galei Premiilor AgențiadeCarte.ro

Știri și lansări
Lansare carte image

Gabriela Adameșteanu și Paul Cernat, laureați ai primei ediții a Galei Premiilor AgențiadeCarte.ro

Postat de: PROMOVARE
Postat pe data de:
Wed, 09 Oct 2019 08:39:00 +0200 $Date_date $day_
$day_ $month_ $year_

Joi, 10 octombrie 2019, ora 19.00, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București (Calea Victoriei 88), va avea loc, în premieră, Gala Premiilor AgențiadeCarte.ro, în cadrul maratonului cultural în aer liber Strada de C’Arte, aflat la ediția a VIII-a.
Cititorii AgențiadeCarte.ro au putut vota, în perioada 1-31 august 2019, cărți apărute în anul editorial 2018, iar nominalizările s-au făcut la categoriile: poezie, proză, critică literară/teorie literară/istorie literară și eseistică/memorialistică/publicistică. În urma voturilor cititorilor, juriul, format din Dan Mircea Cipariu, Ioan Cristescu și Caius Dobrescu, a acordat Premiile AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2018: Premiul Cartea de proză: Gabriela Adameşteanu pentru Fontana di Trevi, Editura Polirom, Premiul Cartea de critică literară, istorie literară și teorie literară: Paul Cernat pentru Vase comunicante. (Inter)feţe ale avangardei româneşti interbelice, Editura Polirom, Premiul Cartea de poezie: Robert Șerban pentru Tehnici de camuflaj, Editura Tracus Arte și Premiul Cartea de eseistică, memorialistică și publicistică: Marius Oprea pentru Rola 800. Omul care a umilit Securitatea, Editura Corint.

Romanul Fontana di Trevi, apărut de curînd în „Seria de autor Gabriela Adameșteanu” a Editurii Polirom, este laureat și al Premiilor Radio România Cultural pentru proză, ediţia 2019, Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2018, la secțiunea Proză. Fontana di Trevi a fost, de asemenea, nominalizat la Premiul Cartea anului 2018, oferit de „România literară”.

Fontana di Trevi reconfirmă că Gabriela Adameşteanu este unul dintre marii scriitori ai României de azi. Romanul o are în prim-plan pe Letiţia Branea (cea mai longevivă eroină a acestui univers artistic şi protagonista, astfel, a unei trilogii), aflată, acum, în imediata actualitate şi sosită la Bucureşti din Occidentul în care trăieşte (cu alte cuvinte, avînd statut de migrantă).

La fel ca mai toate cărţile anterioare ale scriitoarei (faţă de care, însă, are evidentă autonomie, putînd fi citită atît ca piesă de sine stătătoare, cît şi ca o sinteză subtilă şi durabilă), şi aceasta lucrează cu tema feminităţii, iar, prin intermediul ei, angajează un torent de istorie românească recentă. Accentul se mută aici de pe neiubirea istovitoare resimţită de femeie (care, în lipsa sentimentului, se consideră abandonată, menită unei vieţi pustii) la neiubirea şi părăsirea de patrie, de la – în termenii Letiţiei – mal aimée la mal du pays.

Cu un trecut atît de greu şi de neclar, cu un prezent atît de confuz şi de convulsiv, mai are România un viitor? Iată întrebarea teribilă pe care, prin mijlocirea unor biografii narative impecabil conduse, romanul de faţă o avansează.” (Sanda Cordoş)

Mai multe detalii, aici: https://www.polirom.ro/web/polirom/carti/-/carte/7039.

Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice nu este doar încă o carte despre avangardă. E, înainte de orice, o pledoarie pentru abordarea complexă a acesteia în relație cu fenomene diferite sau chiar opuse. Din acest unghi, Junimea se înfățișează (și) ca o „avangardă” culturală, rivalii, dar, în fond, complementarii Eminescu și Macedonski, ca „oameni ai începutului de drum” al modernității, dadaismul își dezvăluie dimensiuni insuficient cercetate, ca și futurismul, asimilat pe căi diferite de avangardiștii din România interbelică și de existențialiștii generației lui Eliade & Co. Așa-zisul „tradiționalism” al lui Ilarie Voronca apare ca o nouă ipostază a avangardismului său caleidoscopic, tînărul Geo Bogza îi aduce, în reportajele sale, pe Caragiale și Sadoveanu pe frecvența lui Blecher, „trăirismul” mistic se întîlnește cu dadaismul (prin Eugen Ionescu), suprarealiștii noștri își arată noi fețe, radicalismele ideologice ale artiștilor trec adeseori din una în alta, iar aparentele opoziții sînt unificate, pe dedesubt, de presupoziții comune. O carte care amendează, nuanțează sau infirmă prejudecăți despre avangardă, despre interbelicul autohton și, în ultimă instanță, despre cultura română.

„Chiar dacă, pe anumite direcții, continuă Avangarda românească și complexul periferiei. Primul «val» (2007), cartea de față are nu doar altă compoziție, ci și alte mize. Ea nu e, nici nu se pretinde a fi o «sinteză» panoramică a avangardei românești interbelice (și a «valurilor» sale succesive). Nu e nici o diagramă a modernității noastre intelectuale, literare și artistice radicale, deși oferă unele deschideri în acest sens, pe linia caracterului său amfibiu, ambivalent. «Revoluțiile» antiburgheze produse de cultura crizei care definește, deopotrivă, momentul din preajma Primului Război Mondial și, în alt plan, deceniul patru al secolului trecut sînt, uneori, derutant de diverse. O miză particulară a volumului o constituie evidențierea diversității și complexității fenomenului avangardist (nu doar) autohton, a «fețelor» și «interfețelor» sale multiple.” (Paul Cernat)

Mai multe detalii, aici: https://www.polirom.ro/web/polirom/carti/-/carte/6857.