Înapoi

Jón Kalman Stefánsson la Café Verona București

Știri și lansări
Lansare carte image

Jón Kalman Stefánsson la Café Verona București

Postat de: PROMOVARE
Postat pe data de:
Wed, 21 Nov 2018 14:33:00 +0200 $Date_date $day_
$day_ $month_ $year_

Marţi, 4 decembrie, la ora 18.00, îl puteţi întîlni pe unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori europeni ai momentului la Café Verona București (Cărtureşti, subsol), unde va avea un dialog cu Adela Greceanu şi Matei Martin. Dialogul va fi transmis live de către Radio România Cultural (emisiunea „Timpul prezent”), aşa că vă rugăm să nu întîrziaţi. Evenimentul începe la 18.00 fix. Fanii sînt invitaţi să-i adreseze întrebări şi să ia autografe.

Jón Kalman Stefánsson este autorul Trilogiei Fiordurilor, în care au apărut romanele Între cer şi pămînt, Tristeţea îngerilor şi Inima omului, în traducerea din franceză a Magdei Răduţă, colecția „Biblioteca Polirom” (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu).

Autorul se afla duminică, 2 decembrie, la ora 17.00, la Librăria La Două Bufnițe din Timișoara, cu prilejul aniversării a doi ani de existență a librăriei.

Între cer şi pămînt, un roman al despărţirii de moarte, al speranţei şi al maturizării

Cu o sută şi mai bine de ani în urmă, pescarii Islandei ştiau prea bine ce se află între cer şi pămînt: Marea Îngheţată. De-aici încolo, lucrurile erau simple: îţi făceai cruce să nu te prindă furtuna, ieşeai pe mare într-o barcă de şase oameni, aruncai undiţele, aşteptai ca peştele să muşte, trăgeai – de undiţe şi apoi la vîsle –, te întorceai la mal, curăţai peştele, îl vindeai. Aveai apoi ce mînca, aveai cu ce plăti datoria la prăvălia din sat, aveai chiar bani pentru o sticlă de rachiu. Cu Bárður se întîmplă însă că nişte cuvinte îl ucid. Mai rău: îl ucid nişte versuri scrise cu o sută de ani înainte de un poet orb, despre un rai pierdut, pe care pescarul nostru vrea să le înveţe pe de rost şi să le pună într-o scrisoare de dragoste. Cu gîndurile pradă poeziei, flăcăul uită să-şi ia pufoaica atunci cînd iese în larg, iar la întoarcere pescarii sînt mai puţini cu unul: Bárður a murit de frig. Romanul lui J.K. Stefánsson, primul dintr-o trilogie islandeză tradusă entuziast pînă acum în douăzeci de ţări, e însă şi un roman al despărţirii de moarte, al speranţei şi maturizării, care nu înseamnă neapărat resemnare. Prozatorul face din celălalt erou al cărţii, numit scurt băiatul, un personaj ce rămîne multă vreme în mintea cititorilor. Între cer şi pămînt e deopotrivă cartea cerului plumburiu, a mării nemiloase şi romanul băiatului, al drumului său prin durerea de a-şi fi pierdut cel mai bun prieten, în încercarea de a găsi un sens pentru ceva de neînţeles cînd încă n-ai împlinit douăzeci de ani – adică pentru moarte.

Tristeţea îngerilor, „o saga despre supravieţuire în fiordurile neiertătoare ale Islandei.” (The Independent)

Cînd pleci să înfrunţi viscolul şi noaptea ca smoala, e bine să mai fie cineva cu tine. Băiatul, singurul nume pe care îl are eroul din Tristeţea îngerilor, a aflat asta pe pielea lui: pustiit după moartea celui mai bun prieten, nu plecase el peste munţii înzăpeziţi să ducă înapoi o carte din care blîndului pescar i se trăsese moartea? Acum, în volumul al doilea al trilogiei islandeze, porneşte din nou la drum, într-un aprilie întunecat pe care iarna nu vrea să-l părăsească. De data aceasta nu e singur: îl însoţeşte pe Jens, poştaşul ţinutului, abia înzdrăvenit după ce fusese dezlipit, stană de gheaţă, din şa – îl prinsese o furtună de zăpadă pe drum. Călătoria celor doi e, ca orice călătorie, prilej de a afla mai multe despre tine însuţi decît despre cel cu care mergi alături, e învăţătură şi descoperire. Şi, cînd moartea pîndeşte la fiecare pas printre trîmbele de zăpadă, călătoria e şi mijloc de a preţui cît mai mult viaţa.

Inima omului, romanul cu care se încheie trilogia islandeză a lui J.K. Stefánsson, trilogie care i-a adus autorului său un uriaş succes internaţional. Ediţia engleză a romanului a cîştigat în 2016 Oxford-Weidenfeld Translation Prize.

După ce şi-a văzut prietenul îngheţînd în larg şi după ce a străbătut munţii viscoliţi ca să înapoieze o carte aducătoare de moarte, băiatul, eroul fără nume al trilogiei lui Jón Kalman Stefánsson, încearcă din răsputeri să iasă biruitor dintr-o altă încercare: aceea a dragostei. În vara islandeză, care durează atît de puţine săptămîni, băiatul nu mai trăieşte decît cu gîndul la părul imposibil de roşu al fetei de care s-a îndrăgostit în clipele cînd se zbătea între viaţă şi moarte. Dar ea e acum departe, peste fiorduri greu de străbătut, şi doar scrisorile şi poezia o apropie. Pînă cînd băiatul înţelege că inimii nu i te împotriveşti – şi începe astfel o nouă călătorie peste ape întunecate şi neiertătoare. 

Jón Kalman Stefánsson, unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani islandezi, s-a născut la Reykjavík, în 1963. A debutat în 1988 cu un volum de poeme; unul dintre romanele sale, Sumarljós og svo kemur nóttin (Lumina de vară, apoi se lasă noaptea), a primit în 2005 Premiul Literar Islandez pentru ficţiune. Opera sa a fost de trei ori nominalizată la Premiul pentru Literatură acordat de Consiliul Nordic, printre ai cărui laureaţi se numără Tomas Tranströmer, Sofi Oksanen şi Kim Leine. În 2011, J.K. Stefánsson a primit prestigiosul P.O. Enquist Award, iar romanul său apărut în 2013, Fiskarnir hafa enga fætur (Peştii n-au picioare), a fost nominalizat la Man Booker International Prize şi a primit premiul revistei Lire pentru cel mai bun roman străin. Între cer şi pămînt, primul său roman tradus în limba română, a apărut la Editura Polirom în 2014, urmat la scurt timp de Tristeţea îngerilor (2016).