Înapoi

Observator Lyceum la MNLR: întîlnire cu Cristian Teodorescu

Știri și lansări
Lansare carte image

Observator Lyceum la MNLR: întîlnire cu Cristian Teodorescu

Postat de: PROMOVARE
Postat pe data de:
Tue, 10 Dec 2019 15:40:00 +0300 $Date_date $day_
$day_ $month_ $year_

Revista Observator cultural încheie seria de ediții Observator Lyceum 2019 cu o întîlnire cu Cristian Teodorescu, în cadrul căreia liceenii bucureşteni vor avea ocazia să discute cu autorul despre cea mai recentă carte a sa, București, marea speranță (Editura Polirom, colecţia „Fiction LTD”,2019). Evenimentul va avea loc vineri, 13 decembrie, de la ora 18.30, la Muzeul Național al Literaturii Române (strada Nicolae Crețulescu nr. 8, București), iar intrarea este liberă.

La eveniment – organizat de revista Observator cultural și susținut de Muzeul Național al Literaturii Române – participă elevi de la licee din București, unii dintre ei membri ai juriului care acordă Premiul Observator Lyceum pentru proză, inițiat în 2016 și decernat anual, în cadrul Galei Premiilor Observator cultural.

Un roman frescă despre România la început de secol XX, București, marea speranță de Cristian Teodorescu reconstituie, prin ochii celor doi protagoniști, Vasilica și Tiberiu, tabloul unei epoci pline de frămîntări, de după Primul Război Mondial, cu personaje dintre cele mai diverse, de la membri ai familiei regale pînă la oameni simpli, din popor. „Acte de curaj nebunesc şi fraternizări cu inamicul, prietenii neaşteptate şi trădări dureroase, deziluzia în faţa unei înfrîngeri iminente la sfîrşitul războiului şi euforia Marii Uniri, toate acestea se găsesc în Bucureşti, marea speranţă, un roman-frescă despre începuturile României moderne.“

Cristian Teodorescu s-a născut la Medgidia, în 1954. A absolvit Facultatea de Filologie, secţia română-engleză, a Universităţii din Bucureşti. A început să scrie proză de la 14 ani, pentru revista Vînătorul şi pescarul sportiv. A debutat editorial în antologia Desant ’83 (Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini, la Editura Cartea Românească (reeditat în 2005), urmat, în 1988, de romanul Tainele inimei, la aceeaşi editură. În 1991 publică la Editura Alex Faust repovestit băieţilor mei, Petre şi Matei, apoi Povestiri din lumea nouă (RAO, 1996), Îngerul de la benzinărie (povestiri, Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini şi alte povestiri (Curtea Veche, 2005) şi romanele Medgidia, oraşul de apoi (Cartea Românească, 2009; Polirom, 2012), Cartea pisicii (în colaborare cu Mardale, roman, Polirom, 2017) şi Bucureşti, marea speranţă (Polirom, 2019). A primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1986), Premiul Academiei Române (1990), Premiul pentru proză scurtă (1997) şi Premiul pentru roman ale Uniunii Scriitorilor (2010), precum şi alte premii ale unor ziare şi reviste. Povestirile sale au fost traduse în Olanda, Franţa, Statele Unite, Muntenegru, Polonia şi Ungaria.

„Asta însă era tot ca un fel de revoluție, l-a avertizat Brătianu, mai mult ca să știe Regele la ce să se aștepte dacă el ar fi fost împotrivă. Atunci Regina le-a spus că, odată cu această împroprietărire, ar fi trebuit acordat și votul pentru toată lumea. «Adică și pentru femei?», a întrebat Regele, uitîndu-se lung la ea. «Și ele ce cusur au?», i-a replicat Regina. «Votul nu e treaba femeilor!», i-au răspuns, aproape într-un glas, soțul ei și premierul Brătianu. După care atît Regele, cît și premierul au încercat s-o convingă, fiecare în parte, că nu se gîndiseră la ea, căci Regina nu era o femeie obișnuită, chiar dacă nici ea n-avea drept de vot” (fragment din roman).

Invitaţii ediţiilor anterioare au fost: Octavian Soviany (Premiul Observator Lyceum, în 2016, pentru romanul Moartea lui Siegfried, Editura Cartea Românească), sculptorul Mircea Roman (cel care realizează trofeul Observator Lyceum), Bogdan-Alexandru Stănescu, Vlad Zografi (cîştigător al Premiului Observator Lyceum pentru proză, în 2017, pentru romanul Efectele secundare ale vieții, Editura Humanitas), Veronica D. Niculescu, Ana Maria Sandu, Răzvan Petrescu (Premiul pentru Proză al revistei Observator cultural pentru volumul Mandarina, Editura Curtea Veche, 2017), Cristian Fulaș (Premiul pentru Debut al revistei Observator cultural 2016, pentru romanul Fîşii de ruşine), Cristina Andrei (Premiul pentru Debut al revistei Observator cultural, 2015, pentru romanul Abonatul nu poate fi contactat, Editura Nemira), Gabriela Adameșteanu (laureată a mai multor ediţii ale Premiilor revistei Observator cultural: proză, memorialistică şi premiul „Gheorghe Crăciun” pentru opera omnia), Nora Iuga (laureată a premiului „Gheorghe Crăciun” pentru opera omnia, 2016), Andreea Răsuceanu, Ioana Nicolaie.