Înapoi

Premiul „Ion Luca Caragiale” al Academiei Române pentru anul 2018: „Ultima dorință”. Comédii de Radu F. Alexandru

Știri și lansări
Lansare carte image

Premiul „Ion Luca Caragiale” al Academiei Române pentru anul 2018: „Ultima dorință”. Comédii de Radu F. Alexandru

Postat de: PROMOVARE
Postat pe data de:
Sun, 06 Dec 2020 18:54:00 +0200 $Date_date $day_
$day_ $month_ $year_

Joi, 3 decembrie 2020, începând cu ora 10.00, a avut loc decernarea premiilor Academiei Române pentru anul 2018. Volumul „Ultima dorință”. Comédii de Radu F. Alexandru, apărut la Editura Polirom, a primit Premiul „Ion Luca Caragiale”.

Premiile au fost acordate celor mai reprezentative creații științifice și culturale românești, realizate sau publicate în anul 2018 în domenii diverse, de la literatură, istorie, filosofie, arte plastice, teatrale și muzicale, pînă la matematică, fizică, chimie, biologie, agronomie, silvicultură, științe tehnice și tehnologia informației.

Din cauza condițiilor speciale impuse de situația pandemică, evenimentul s-a desfășurat în format hibrid, în Sala de Prezidiu reunindu-se în acest an doar membrii Biroului Prezidiului Academiei Române, aflați în conexiune online cu președinții celor 14 secții științifice ale Academiei.

Pentru anul 2018 au fost acordate 63 de premii din cele 81 prevăzute de regulament. Detalii despre istoricul Premiilor Academiei Române și Regulamentul de acordare sînt disponibile pe site-ul instituției, la adresa: https://academiaromana.ro/premiileAR/pag_premii.htm.

Lista completă a Premiilor Academiei pentru anul 2018 poate fi consultată aici.

„Ultima dorință”. Comédii de Radu F. Alexandru a mai primit Premiul „Cartea de teatru a anului 2018”, oferit de Uniunea Scriitorilor din România.

 

„Îi cunosc bine pe toţi care se bălăcesc în burta caşalotului în care trăim. Pe cei de azi şi pe cei de ieri: preşedinţi, prim-miniştri, înalţi demnitari – leadership-ul, cum i se spune acum. Au făcut şi continuă să facă tot ce este în puterile lor ca lucrurile să rămînă pe pămîntul ăsta aşa cum sunt de cînd e lumea. Nu le-a fost uşor: mai tot timpul au fost tentative ale unora şi ale altora să ne destabilizeze, să ne colonizeze, să ne facă să ne mişcăm în rînd cu ceilalţi. Nu au reuşit şi nu vor reuşi în veci. Pentru că mereu şi mereu se ridică un «nou val» de români verzi care îşi iubesc ţara şi duc mai departe lupta de rezistenţă.” (Radu F. Alexandru)

„Scriitor, dramaturg, scenarist, eseist, dar şi om politic angajat în apărarea valorilor demnităţii umane, Radu F. Alexandru este astăzi şi cel mai răsfăţat dramaturg al scenelor bucureştene. Piesele lui, viu aplaudate, fac săli pline. Plac în egală măsură publicului şi criticii, performanţă rară, pentru că, de regulă, criteriile celor două tabere nu se prea întîlnesc.” (Manuela Cernat)

„Nu avem mulţi dramaturgi care să-şi fi însuşit atît de bine limbajul acestui dificil gen artistic. Radu F. Alexandru îl cunoaşte ca pe o limbă maternă, astfel încît se şi joacă folosindu-l. Răsturnările de situaţie, paradoxurile, umorul de idei, dizolvarea neaşteptată a frivolităţii în tragism şi depăşirea disperării prin amuzament, toate aceste manifestări ale unei mobilităţi intelectuale ieşite din comun fac ca piesele de teatru să fie imprevizibile şi captivante. Nu întîmplător, după ce urmăresc un spectacol care are la bază un text de Radu F. Alexandru, îi aplaud pe actori, îl aplaud pe regizor, dar vreau neapărat să-l aplaud şi pe dramaturg.” (Alex. Ştefănescu)

„Cele cinci piese din «Ultima dorinţă» alcătuiesc deopotrivă un volum puternic şi tulburător de literatură, care abordează cu umor amărui crizele omului contemporan, şi o ofertă de repertoriu de nerefuzat pentru scenele noastre. Arta lui Radu F. Alexandru de a vedea universalul în spatele deambulărilor clipei prezente mi se pare magistrală, venind direct din marea tradiţie caragialiană.” (Răzvan Voncu)

Radu F. Alexandru s-a născut pe 12 iulie 1943 la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Matematică (1965) şi Facultatea de Filozofie (1974), Universitatea din Bucureşti, şi un curs postuniversitar de regie de teatru la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (1983). Este doctor în comunicare audiovizuală, dramaturg, scenarist, prozator, publicist. A fost profesor asociat la UNATC. Senator în legislaturile 1996-2000, 2000-2004, 2008-2012. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, preşedintele Filialei de Dramaturgie. A debutat în 1971 cu volumul de proză Cu faţa spre ceilalţi. Volume de teatru: Buna zi de mîine (1981), Mlaştina (1992), Nimic despre Hamlet (1995), Poveste despre tatăl meu (2006), Tsunami (2008). Spectacole de teatru, jucate pe scenele teatrelor din Bucureşti (TNB, Bulandra, Teatrul Mic, Nottara, TES) şi din ţară: DilemaDinuSaltimbanciiMansardaIubiriO şansă pentru fiecareOmul care face minuniPrivind în jur cu ochi fără luminăNimic despre HamletDomnul SisifPoveste despre tatăl meuLa vita e bellaLuminiţa, de la capătul tunelului. Scenarii de film: La capătul liniei (1981), Punct. şi de la capăt (1986), Omul zilei (1997), Damen-Tango (2004), Second hand (2005). I s-au decernat numeroase premii şi distincţii pentru dramaturgie, scenariu de film şi publicistică în ţară şi în străinătate.