Înapoi

Premiul Jan Michalski pentru Literatură 2019: scriitoarea israeliană Zeruya Shalev

Știri și lansări
Lansare carte image

Premiul Jan Michalski pentru Literatură 2019: scriitoarea israeliană Zeruya Shalev

Postat de: PROMOVARE
Postat pe data de:
Fri, 06 Dec 2019 09:48:00 +0300 $Date_date $day_
$day_ $month_ $year_

Zeruya Shalev este laureata Premiului Jan Michalski 2019, pentru romanul Durere, apărut în colecţia „Biblioteca Polirom” (2016), traducere din limba ebraică şi note de Gheorghe Miletineanu.

„După două capitole, am fost cu adevărat pe tărîmul literaturii, unde adîncimile sînt infinite și timpul este dens ca o cremă. O țară din care niciun călător nu se întoarce neatins, dar întotdeauna revine puțin mai înalt.” (Julien Berjeaut)

Ceremonia de decernare a premiului a avut loc miercuri, 4 decembrie, la Fundaţia pentru Scris şi Literatură Jan Michalski din oraşul Montricher, Elveţia.

Creată în 2004 de editoarea Vera Michalski, în memoria soțului ei, Fundația Jan Michalski pentru scris și literatură își are sediul la Lausanne, în Elveția. Juriul Premiului Fundației, care este reînnoit la fiecare trei ani, o are ca președintă pe Vera Mihalski-Hoffman, creatoare a grupului editorial Libella (ce include editurile Noir sur Blanc, Buchet-Chastel, Phébus și Wydawnictwo Literackie din Polonia). Premiul este în valoare de 50 000 de franci elvețieni, la care se adaugă o operă de artă. Anul acesta a fost aleasă special pentru Zeruya Shalev o pictură a artistei plastice Kiki Smith, „Bird and Egg” (2004).

Juriul care a distins-o pe Zeruya Shalev a fost alcătuit din Vera Michalski-Hoffmann (preşedinta juriului, editor), Alicia Giménez Bartlett (scriitoare, eseistă spaniolă), Jul (Julien Berjeaut, creatorul de animaţii politice şi autorul benzilor desenate franceze), Benoît Duteurtre (nuvelist, eseist şi critic muzical francez), Andrei Kurkov (scriitor rus), Tomasz Różycki (poet, eseist şi traducător polonez).

Anul acesta, în competiţie au intrat următoarele titluri: The Librarian of Auschwitz, Antonio Iturbe; Pain, Zeruya Shalev; Le ciel ne parle pas, Morgan Sportès; Sangue giusto, Francesca Melandri; The Way Through The Woods: Of Mushrooms and Mourning, Long Litt Woon; La fin du monde n’aurait pas eu lieu, Patrik Ourednik.

Premiul Jan Michalski pentru Literatură le-a mai fost decernat următorilor:

Olga Tokarczuk, Cărțile lui Iacob (2018, în curs de apariţie în Biblioteca Polirom); Thierry Wolton, O istorie mondială a comunismului (2017); Georgi Gospodinov, Fizica tristeţii (2016); Mark Thompson, Certificat de naștere: Povestea lui Danilo Kiš (2015); Serhiy Zhadan, Voroshilovgrad (2014); Mahmoud Dowlatabadi, Colonelul (2013); Julia Lovell, Războilul Opiumului: Droguri, vise și fabricarea Chinei (2012); György Dragomán, Regele alb (2011); Aleksandar Hemon, Proiectul Lazarus (2010).

Zeruya Shalev a publicat mai multe romane, un volum de poezii şi o carte pentru copii. Titlurile sale sînt foarte apreciate de critica literară şi traduse în peste douăzeci de limbi. Dintre volumele publicate menţionăm: Viaţa amoroasă (1997), bestsellerul Soţ şi soţie (2000; Polirom, 2008, 2012), Thera (2005; Polirom, 2010) şi Fărîme de viaţă (2011; Polirom, 2012), pentru care în 2014 i-a fost decernat Prix Femina étranger. Zeruya Shalev este de asemenea cîștigătoare a Premiului de Aur şi a Premiului de Platina ale Asociaţiei Editorilor, a Premiilor Corine (2001), Amphi (2003), ACUM (obţinut de trei ori, în 1997, 2003 şi 2005), Wizo (2007) şi a Welt Literaturpreis (2012).

Durere este cel de-al cincilea roman al scriitoarei israeliene, apărut la Editura Gallimard, Franţa, 2017 (traducere de Laurence Sendrowicz) şi la Editura Other Press, New York, 2019.

Durere: Un roman despre rănile lumii noastre

În urmă cu zece ani, Iris, eroina din romanul scriitoarei israeliene Zeruya Shalev, a fost victima unui atentat terorist (la fel ca autoarea romanului, rănită în explozia provocată de un atentat sinucigas, în 2004). Viaţa lui Iris fusese şi pînă atunci o înlănţuire de dureri şi tristeţi surde, pe jumătate uitate: un tată mort în războiul de Yom Kippur, o mare iubire pierdută în adolescenţă, o viaţă de familie intrată în rutină. Trupul sfîrtecat aduce o durere nouă şi răspîndită în fiecare fibră, care nu se lasă ştearsă nici după un deceniu, iar din ea se nasc, pe neaşteptate, alte şi alte spaime şi dureri. Cea mai teribilă se dovedeşte groaza de a lua o decizie: să-şi urmeze iubitul din tinereţe, revenit ca prin minune lîngă ea, sau să rămînă lîngă copii, ei înşişi prinşi într-o plasă de suferinţe şi nefericiri?