Înapoi

Serile imaginare: Despre numele divine. Teologia mistică şi Despre considerare la Timişoara

Știri și lansări
Lansare carte image

Serile imaginare: Despre numele divine. Teologia mistică şi Despre considerare la Timişoara

Postat de: PROMOVARE
Postat pe data de:
Mon, 26 Nov 2018 14:53:00 +0200 $Date_date $day_
$day_ $month_ $year_

Marţi, 27 noiembrie, ora 18:30, la Librăria „Cărtureşti Mercy” din Timişoara (str. Florimund Mercy nr.7), va avea loc dezbaterea publică „Serile imaginare” pornind de la volumele Despre numele divine. Teologia mistică (ediţie bilingvă), de Dionisie Areopagitul (traducere din limba greacă, introducere, note, glosar de termeni și bibliografie de Marilena Vlad), şi Despre considerare (ediţie bilingvă), de Bernard din Clairvaux (traducere din limba latină de Florina Ion), apărute de curînd în colecţia „Biblioteca Medievală” a Editurii Polirom.

Vor vorbi despre cele două volume:
Alexander Baumgarten
Claudiu Mesaroş

Despre numele divine. Teologia mistică
Acest volum propune o nouă traducere a două tratate din corpusul areopagitic, atribuit în mod tradiţional discipolului convertit de apostolul Pavel în Areopag, dar pe care exegeza modernă îl situează după Conciliul de la Calcedon. Despre numele divine este un text fundamental pentru înţelegerea relaţiei dintre istoria filozofiei greceşti tîrzii şi tradiţia teologiei creştine. El îmbină concepţia neoplatonică a unui principiu nenumit – mai presus de tot ce există şi de tot ce poate fi gîndit – cu tradiţia revelaţiei creştine, în care Dumnezeu se arată şi vorbeşte despre sine. Astfel, tratatul explică cum anume „cel nenumit” poate primi toate numele posibile, mai cu seamă pe acelea prin care el însuşi s-a numit pe sine în Scripturi, rămînînd, cu toate acestea, necunoscut şi fără nume. Teologia mistică este contrapartea discursului despre numele divine. Această scriere arată că Dumnezeu se lasă cunoscut nu numai prin toate lucrurile, ci şi prin necunoaştere, prin suprimarea tuturor numelor.

Despre considerare este capodopera filozofică a lui Bernard din Clairvaux. Puterea persuasiunii sale, apelul la descoperirea ascetică a sinelui, dorinţa lui de reformă a vieţii religioase creştine şi a curiei romane din secolul al XII-lea şi mai ales modul în care concepe universul divin sunt menite să-i reamintească papei Eugen al III-lea valorile vieţii spirituale, pentru a deduce de aici necesitatea reluării unei cruciade eşuate.