Înapoi

Titluri Polirom premiate de Uniunea Scriitorilor din România, ediția 2021

Știri și lansări
Lansare carte image

Titluri Polirom premiate de Uniunea Scriitorilor din România, ediția 2021

Postat de: PROMOVARE
Postat pe data de:
Thu, 03 Jun 2021 13:54:00 +0200 $Date_date $day_
$day_ $month_ $year_

Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2020, alcătuit din Răzvan Voncu (preşedinte), Daniel Cristea-Enache, Gabriela Gheorghişor, Ioan Holban, Mircea Mihăieş, Angelo Mitchievici şi Vasile Spiridon (membri), a decernat Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2020.

Andreea Răsuceanu, Ema Stere și Ioan T. Morar se numără printre laureații acestei ediții, iar volumul Vocabularul european al filosofiilor, coordonat de Barbara Cassin, este unul dintre titlurile cîștigătoare ale secțiunii de traduceri.

Prefaţă de Paul Cernat

„Tragedia unui frontierist, dispărut în apele Dunării, în încercarea disperată de a emigra în anii comunismului, a familiei lui, traumatizată de incertitudine și absență, suferința copiilor lipsiți de dragostea parentală, transmisă de la o generație la alta, competiția dintre frați pentru afecțiunea mamei sînt doar cîteva din temele celui de al doilea roman al Andreei Răsuceanu, Vîntul, duhul, suflarea. Ficțiunea și documentul se întîlnesc într-o istorie fabuloasă care coboară două secole, pînă în vremea boierilor antiunioniști, trece, cu pagini răscolitoare, prin foametea de după război și prin anii stalinismului, ajungînd în stricta actualitate.

Romanul anului 2020, după părerea mea, Vîntul, duhul, suflarea o plasează pe Andreea Răsuceanu alături de cele mai puternice voci ale prozei actuale.“ (Gabriela Adameșteanu)

  • Romanul Copiii lui Marcel de Ema Stere, cîştigătoarea Concursului de Debut al Editurii Polirom – 2020, este laureatul secțiunii „Cartea de debut”.

Romanul a mai obținut Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2020, la secțiunea Debut-Proză.

O tînără de 28 de ani crede că şi-a găsit vocaţia cînd renunţă la jobul într-o corporaţie şi decide să plece la ţară, să facă agricultură. O însoţesc iubitul ei, Matei, şi vărul acestuia, Francisc. Împreună găsesc o fermă de închiriat, într-un sat din judeţul Buzău, şi pun bazele unei comunităţi ciudate. Descoperă istoriile locale, dintre care cea mai atrăgătoare este, fără îndoială, cea a dispariţiei lui Marcel Serebreakov – fost copil-minune şi spirit protector al întregii lor aventuri. În numele lui, se trezesc antrenaţi într-un carusel de întîmplări stranii, teorii ale conspiraţiei şi fenomene paranormale.

Premiul Scriitorul lunii iulie 2020, acordat de Uniunea Scriitorilor din România

„Fie că și-a propus, fie că nu, Ioan T. Morar ne oferă o savuroasă contra-istorie a comunismului românesc. Sub forma unor secvențe adeseori burlești, scriitorul livrează imaginea unei lumi în care absurdul era regula, nu excepția. Deși scrise sub ghilotina cenzurii, ele sînt complet dezinhibate, cu o libertate a gîndului și a expresiei ce le dădea, în epocă, un aer de neverosimil. Și totuși, textele au apărut în presa ultimelor două decenii comuniste, pe sub nasul activiștilor de partid și al vămuitorilor ideologici. Cum a fost posibil acest lucru? Uneori, prin jocul hazardului, pe care autorul îl explică în palpitante capitole de memorialistică. Adeseori, prin partide de șah încrîncenate în care inteligența s-a dovedit superioară obtuzității și prostiei. Cartea lui Ioan T. Morar este, pe lîngă certele virtuți literare, conectate la o nesecată mină de umor și inteligență, un sclipitor document de epocă. Sîntem invitați cordial să urmărim felul în care o Românie alternativă – plină de umor, cu un accentuat simț al grotescului, inventivă, colorată, ironică – dă cu tifla cenușiului murdar al ideologiei comuniste.” (Mircea Mihăieș)

  • Vocabularul european al filosofiilor, coordonat de Barbara Cassin, traducere şi adăugiri la ediţia în limba română coordonate de Anca Vasiliu şi Alexander Baumgarten, a primit Premiul Uniunii Uniunii Scriitorilor la secțiunea „Cartea de traduceri din literature universală”.

Lucrare monumentală realizată de un colectiv de aproape o sută de autori și acoperind circa 15 limbi europene, Vocabularul european al filosofiilor prezintă și compară, în cele aproximativ 400 de intrări ale sale, mai bine de 4.000 de termeni specifici unei limbi sau, pentru cei moșteniți din Antichitate, culturii europene, precum și aspecte ce țin de funcționarea unei limbi în ansamblu. Termenii importanți beneficiază de o tratare amplă, cu un istoric exhaustiv și, acolo unde este cazul, compararea destinului lor în diferite limbi, ca și de expunerea, în chenare separate, a sensului și rolului lor în concepțiile unor autori semnificativi. În plus, deși termenii discutați au făcut, în diverse perioade și la diverși autori, obiectul speculației filosofice, mulți dintre aceștia au fost preluați de științele umaniste sau au trecut în limbajul cotidian, ceea ce face volumul cu atît mai interesant pentru intelectualii de formație umanistă în general și pentru publicul larg.

„Fiecare articol pornește de la un nod de intraductibilitate şi recurge la compararea unor reţele terminologice a căror distorsiune constituie istoria şi geografia limbilor şi culturilor. Este un instrument de lucru de un tip nou, indispensabil comunităţii ştiinţifice lărgite care caută să se constituie, și în acelaşi timp un ghid al Europei filosofice pentru studenţi, profesori, cercetători şi cei curioşi să cunoască atât limba lor, cât şi limba altora.” (Barbara Cassin)