Dosar de presa

1/2861
Lizoanca (ediţia a II-a adăugită, de buzunar)
Doina Ruști
radiocluj.ro
16-09-2019

„Un maraton de povești triste, cu personaje din lumea satului contemporan, creionate cu forță și măiestrie. Stilul Doinei Ruști convinge cititorul de talentul incontestabil al scriiturii sale.”

Civilizația islamică în 30 de vieți. Primii 1.000 de ani
Chase F. Robinson
în Observator cultural, nr. 982
29-08-2019

Tot ceea ce știam – după ureche sau informații precare, preluate din media, deseori marcate de un subiectivism apăsat și deformat poate de nenorocirile din secolul al XX-lea sau de ultimă oră (atentate teroriste, jihad, ISIS etc.) – este completat de o viziune cuprinzătoare a ceea ce înseamnă islam și islamism în istoria lumii. Este o realitate a lumii contemporane, nu doar a trecutului, pe care opinia publică occidentală și democratică este obligată s-o perceapă în întreaga ei complexitate politică, istorică și religioasă. Multiculturală. Cartea lui Chase F. Robinson aș zice că ne ajută să cunoaștem mai bine islamul, sub toate aspectele sale, chiar dacă studiul se oprește la 1525.

Dincoace și dincolo de tunel. 1945
Mariana Gorczyca
pe agentiadecarte.ro
22-08-2019

Dincoace și dincolo de tunel”(Polirom, 2019) este cea mai sumbră carte a Marianei Gorczyca. Gravitatea subiectului (din lămuririle postfeței, o obsesie veche a autoarei) cuprinde suprafețe empatice mari: tulbură, înduioșează, revoltă, doare…

Romanul (re)deschide tunelul unui episod de istorie cruntă: deportarea sașilor din Transilvania, în perioada stalinistă. Dincoace și dincolo de el – destine mutilate. Dor și grijă pînă la sfîșieri de suflet. Muncă istovitoare. Foamete. Frig siberian. Silnicii inimaginabile. Abrutizare. O suprarealitate demonică, despre care trăitorul de azi mai știe cîte ceva din literatura gulagului.

Într-o astfel de suprarealitate ajunge tînărul Otto Bruckner, alături de alți sași sighișoreni, pentru „vina” de-a fi fost „eligibil”, prin vîrstă și prin etnie, să completeze listele cerute de Kremlin. Acest tînăr cu suflet serafic, martirizat, îi scrie iubitei sale despre ororile din Stalino. Fără încrîncenări, cu forța unui îndrăgostit capabil să înfrunte totul, cu speranțe nealterate de întoarcere.

Ordine și Haos. Mit și magie în cultura tradițională românească
Andrei Oișteanu
în Observator cultural, nr. 983
16-08-2019

Potrivit legendei, labirintul a fost creat de Dedal, la cererea regelui Minos, și avea sarcina de a închide Minotaurul. În locul sîngerosului rod al împerecherii dintre Pasiphae și un taur trimis de zeul Poseidon, în mijlocul Labirintului construit de pictorul Ştefan Pelmuș se află, deloc ascuns, ci scos în evidență prin pete rubinii de culoare, Graalul. Forma aceasta labirintico-spiralată se regăsește, așa cum identifică Andrei Oișteanu în volumul Ordine și Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească (Polirom, 2013), și în răvașele de leac, în descîntecele-talisman din Oltenia secolului al XIX-lea, împletituri din sînge sau cărbune de desene și semne magice, menite a exorciza demonii bolilor.

Fontana di Trevi (ediţia a II-a)
Gabriela Adameșteanu
pe revistavatra.org
16-08-2019

Greu de cuprins într-o cronică semnificațiile supraetajate ale acestui narațiuni… N-am dezvăluit nimic din trama ei propriu-zisă (căci ea există, dincolo de această radiografie de medii și ideologii) tocmai pentru a nu răpi cititorului plăcerea de a o descoperi. Mă rezum doar la a spune că Fontana di Trevi e cel mai bun roman al Gabrielei Adameșteanu după Dimineață pierdută și unul dintre cele mai curajoase și articulate construcții ficționale din ultimii ani.

1/2861