Dosar de presa

1/2849
Imaginea evreului în cultura română
Andrei Oișteanu
în Orizzonti Culturali Italo-Romeni
06-06-2019

Scopul lui Andrei Oișteanu este de a investiga originea, dezvoltarea și eventuala supraviețuire contemporană a antisemitismului popular în cultura română (o dezvoltare definită de autor ca fiind pasivă și inconștientă), în legătură cu posibilele sale influențe asupra antisemitismului politic de astăzi (definit, dimpotrivă, ca fiind activ și conștient); obiectivul acesta din urmă corelează abordarea istorico-antropologică și substanțial descriptivă a operei cu cerințele actuale.

Imaginea evreului în cultura română
Andrei Oișteanu
în Bafta, Devla şi Haramul. Studii despre cultura şi religia romilor
01-06-2019

Ce ar fi România fără romi, dar şi romii fără România? Un răspuns ar putea fi oferit fie de un ciclu de monografii profesioniste dedicate romilor, fie, aşa cum am spus de mai multe ori de-a lungul acestei cărţi, de apariţia unei atît de necesare lucrări cu un titlu precum Imaginea romilor în cultura română. În acest ultim caz, nu am cum să nu mă gîndesc, ca la un model şi un reper, la cunoscuta lucrare a lui Andrei Oişteanu Imaginea evreului în cultura română (Polirom, 2012).

Ordine și Haos. Mit și magie în cultura tradițională românească
Andrei Oișteanu
în Bafta, Devla şi Haramul. Studii despre cultura şi religia romilor
01-06-2019

Despre migraţia temelor şi motivelor folclorice, precum şi despre capacitatea de conservare în „folclorul copiilor” a diferite reminiscenţe magico-rituale şi importanţa acestuia în arheologia culturală, vezi cartea lui Andrei Oişteanu, Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească, Polirom, 2013, capitolul „Folclorul copiilor. Reminiscenţe magico-rituale”.

Sexualitate și societate. Istorie, religie şi literatură (Ediția a II-a. Revăzută, adăugită şi ilustrată)
Andrei Oișteanu
în Bafta, Devla şi Haramul. Studii despre cultura şi religia romilor
01-06-2019

În volumul său Sexualitate şi societate (Polirom, 2018), Andrei Oişteanu regretă faptul că nu există în cultura românească un studiu „serios” privind înjurăturile, care să le analizeze din perspectivă comparată, ci doar cîteva cercetări care abordează „o specie folclorică vecină şi tangentă cu înjurătura : blestemul”. Ca argument suplimentar este citat Alexandru Paleologu, care se arăta şi el foarte interesat de un „studiu comparat al înjurăturilor la popoarele europene”.

Uciderea Comandorului. Volumul II. Metafora se schimbă
Haruki Murakami
pe catavencii.ro
27-05-2019

În acest duel implicit dintre japonezismele și occidentalismele culturale, Murakami își trimite personajul într-o călătorie fantastică, pe tărîmul celălalt, unde pictorul său are de străbătut un itinerariu amestecat, cu fantasme occidentale și cu personaje japoneze ale amintirilor sale. Literar, această expediție multiculturală în lumea de dincolo mi s-a părut genială. O replică modernă la Infernul lui Dante, la proza suprarealistă a secolului 20, dar și a lumii lui Jung și a coșmarurilor noastre personale. Cu acest al doilea volum din Uciderea Comandorului, Murakami se înscrie în rîndul acelor puțini scriitori aleși care te fac, mai precis te obligă să reflectezi la ceea ce ne leagă cultural unii de alții, chiar dacă, altminteri, nici noi și nici japonezii nu ne gîndim la ceea ce ne apropie, ci mai mult și orgolios la ceea ce ne separă.

1/2849