Dosar de presa

1/3033
Tiranul cu nas mare și cu suflet foarte mic. Lirică politică, sloganuri electorale și versificații satirice de campanie de la 1834 până în zilele noastre
Cristian Preda
pe lapunkt.ro
19-10-2020

Cartea lui Cristian Preda, marcată de un fond de sensibilitate ironică ce evocă insectarul maiorescian din “ Critice”, se află la graniţa dintre istoria politică, istoria ideilor şi istoria literară. Obiect interdisciplinar, ea impune prin dozajul, atent, de comentariu erudit şi subtilitate în identificarea acelei expresivităţi involuntare aflate în materialul ce constituie obiectul studiului ei. Cristian Preda oferă, prin acest excurs, o cale de acces în imaginarul politic al românilor: versurile ocazionale sînt redate contextului care le dă naştere şi le explică, iar conversaţia dintre istorie şi text este fecundă şi generatoare de sens. (…) Cartea lui Cristian Preda imaginează o oglindă necruţătoare aşezată în faţa noastră, alcătuită din fragmente de voci şi de timp.

De mine viața și-a tot râs
David Grossman
pe citestema.ro
19-10-2020

Două lucruri cred că i-au ieşit foarte bine lui David Grossman în această carte: să se transpună în pielea personajelor sale (cum, de altfel, reuşeşte în aproape tot ce scrie) şi să imprime în mintea cititorului vina multiplicată şi difuză ca o ceaţă care a învăluit timp de decenii familia Verei. (…) Romanul este şi despre (sau poate mai ales despre) forţa amintirilor şi nevoia de a le ţine cumva aproape, pentru că în absenţa lor viaţa este de neconceput. 

Religie, politică și mit. Texte despre Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu (ediția 2014)
Andrei Oișteanu
pe hotnews.ro
18-10-2020

Mihail Sebastian a murit, strivit de unul dintre primele camioane sovietice care au intrat în Bucureşti, înainte ca Mircea Eliade să îi explice măcar de ce l-a evitat, în vizita pe care o făcuse la Bucureşti, în vara anului 1942, cu un mesaj pe care îl aducea de la Salazar mareşalului Antonescu. Sebastian e atît de devastat de faptul că prietenul lui nu îi dă niciun semn, încît consemnează, în Jurnalul devenit celebru după 1989, despărţirea fără întoarcere: „Cu adevărat, nu am nimic, absolut nimic nici să-i spun, nici să-l întreb”.

Mircea Eliade va explica, în varianta lui, acest episod, dar o va face cîteva decenii mai tîrziu. Într-o scrisoare către Gershom Scholem, citată de Andrei Oişteanu în cartea Religie, politică şi mit, Mircea Eliade s-a justificat, spunînd că era urmărit de agenţi ai Siguranţei Statului şi că nu a vrut să îi pună pe aceştia pe urmele lui Sebastian, provocîndu-i astfel un necaz în plus. Nu este singura scuză pe care o formulează Eliade: în jurnal, el îşi notează o altă explicaţie, una umană, care lui Andrei Oişteanu i se pare mult mai plauzibilă: „Mi-era, atunci, ruşine de mine – consilier cultural la Lisabona – şi de umilinţele pe care le îndura el, pentru că se născuse şi voise să rămînă Iosif Hechter”.

 

Fight Club 2. Gambitul seninătăţii (roman grafic)
Chuck Palahniuk
pe booknation.ro
18-10-2020
Fight Club 2. Gambitul seninătății este o lectură incisivă, dar și umoristică, presărată cu multe scene intense, pe care eu o recomand atît fanilor romanului din 1996, cît și celor ce vor să descopere universul bulversant și haotic al lui Palahniuk.
Amantul doamnei Chatterley (ediţie de buzunar)
D.H. Lawrence
pe booknation.ro
18-10-2020
Dincolo de firul narativ central, apar numeroase digresiuni și evenimente care m-au determinat să citesc cartea cu plăcere și care m-au predat reflecției. Sigur că și suspansul are rolul său în această viteză a lecturii – cum se va sfîrși povestea erotică dintre această lady și umilul pădurar? Va fi diferența de clasă socială o piedică de netrecut în calea dragostei? E, de fapt, o dragoste reală sau doar un joc?
1/3033