Dosar de presa

1/2824
Sexualitate și societate. Istorie, religie şi literatură (Ediția a II-a. Revăzută, adăugită şi ilustrată)
Andrei Oișteanu
pe amosnews.ro
13-03-2019

O carte extrem de importantă aflată la a doua ediție, revăzută și adăugită. Și, probabil punctul cel mai aparte: cu o informație practic exhaustivă; mă îndoiesc că altcineva ar putea adăuga prea multe. Cercetătorul Andrei Oișteanu a publicat în ultimele două decenii mai multe cărți cu subiecte cel puțin controversate: în 2001, Imaginea evreului în cultura română; în 2011, Narcotice în cultura română; în 2016, prima ediție a cărții de față. Inspirat de Emil Cioran, care, la 56 de ani, recunoștea că nu i-a adus sexualității omagiul pe care îl merită, Andrei Oișteanu a dorit să demonstreze felul în care mecanismele sociale, morale și culturale sînt influențate de sexualitate. „Este un studiu comparativ pe verfticala timpului (din Antichitate pînă în zilele noastre) și pe orizontala spațiului (din vestul Europei pînă în estul Asiei)”, susţine autorul. Subiectele atinse sînt numeroase, aduse din literatură, istorie, mituri și cultură populară: dreptul seniorului de a se culca cu miresele virgine în noaptea nunții (Ius primae noctis), dreptul uciderii femeilor infidele, condiția femeii, complexul castrării, al vaginofobiei, cultul virginității și cultul virilității, sexualitatea locuinței, sexualitatea părului, a piciorului și a limbajului, farmacia amorului, literatura erotică, avangardiștii și erosul - și multe alte subiecte, bogat ilustrate, cu trimitere la o bibliografie impresionantă și desfășurate convingător. Firește, nu lipsesc subiectele delicate – homosexualitatea, „împerecherile neîngăduite”, masturbarea. Și în atîtea sute de pagini, nimic pornografic.

Cum am împușcat un elefant
George Orwell
pe bookblog.ro
06-03-2019

George Orwell însă este mai mult de atît, iar cartea de față, Cum am împușcat un elefant, este o colecție de eseuri menite să ofere publicului o perspectivă mai largă asupra autorului. Textele surprind momente-cheie din biografia lui Orwell, atitudini, preferințe, principii de viață, observații astfel încît o asemenea lectură devine un exercițiu de luciditate. Orwell nu mai este doar un autor canonic, un nume deja confirmat de critici, el este acum sub ochii tuturor un călător ce a lăsat în urmă dovezi răsfirate ale micilor sale descoperiri și suferințe.

Imaginea evreului în cultura română
Andrei Oișteanu
pe LiterNet.ro
01-03-2019
Regizorul austriac Nikolaus Geyrhalter ilustrează excelent prin filmările realizate în această comunitate diferenţa dintre ospitalitate şi toleranţă. După cum observa Andrei Oişteanu în lucrarea Imaginea evreului în cultura română (Polirom, 2012), ospitalitatea este specifică comunităţilor tradiţionale. Ospitalitatea se manifestă doar pe perioade scurte de timp, fără a implica obligaţii legale şi de durată din partea gazdei. Este cazul femeii din documentar (The Border Fence) care deşi găteşte pentru muncitorii senegalezi angajaţi de o firmă italiană pentru a face explorări în zonă, crede că este necesar ca gardul să fie construit şi nu îşi doreşte stabilirea permanentă în comunitate a străinilor. Simte prezenţa acestora ca un pericol pentru tradiţiile, obiceiurile şi cluburile sociale locale, ca o ameninţare la adresa propriei identităţi.
Lumea scrisă. Povești care au schimbat oamenii, istoria și civilizația
Martin Puchner
pe filme-carti.ro
27-02-2019

Desigur, în acest volum ne uimește nu numai descrierea literaturii și a lumii scrise, ci explozia de informații, precum și frumoasa și simpla călătorie prin civilizații și teritorii. Ca un exemplu, m-aș referi aici la acei oameni care au schimbat destinul literaturii, nu neapărat prin operele lor literare, ci prin invențiile lor sau prin modalitatea în care au întrezărit schimbările esențiale pentru evoluția literelor. Dacă despre Gutenberg, cel considerat inventatorul tiparului, știm destul de multe, o surpriză vine de dincolo de Ocean, unde unul dintre cei mai importanți „promotori” ai scrisului a fost Benjamin Franklin, dincolo de rolul jucat în întemeierea Statelor Unite. El a fost unul din promotorii ziarelor tipărite, el a înființat Junto, un club al iubitorilor de carte, el a creat The Library Company, o bibliotecă de împrumut pentru membri, el și-a creat propria bibliotecă, pe mai multe nivele, care conținea 4.276 de volume.

Roata plăcerilor. De ce n-au iubit unii înţelepţi cărţile?
Valeriu Gherghel
în Dilema Veche, nr. 783
21-02-2019

Scriind despre toți acești înțelepți, admirîndu-i, dar de la distanță, Valeriu Gherghel nu este un înțelept el însuși. Nu-i place acest cuvînt periculos, de folosit mereu cu ghilimele. Gherghel își asumă postura eseistului, dar nu pentru că acesta ar fi un gînditor lipsit de rigoare, ci pentru că eseistul e, în mod fundamental, un scriitor. În cazul de față, un scriitor care merită citit și recitit – din toate motivele pe care, în Roata plăcerilor, autorul le enumeră cu atîta farmec.

1/2824