Dosar de presa

1/2868
Homeric
Doina Ruști
în Evenimentul zilei
13-12-2019

Homeric-ul Doinei Ruști este un roman frumos și bine scris, o carte de literatură pură și un regal pentru cititorul versat și împătimit. De multă vreme n-am mai citit o carte construită impecabil, care să te țină pînă la ultima filă. Romanul aduce trei personaje, prezentate încă de la început, care devin, pe parcurs, măști ale unei singurătăți acute, în interiorul căreia există o singură salvare: un ideal dus la extreme, absolutizat. În centrul poveștii se află iubirea dintre Pantelimon și Despina, dar romanul n-o dezvoltă în cheia obișnuită, a literaturii de gen, ci „scormonește” în acele zone obscure, „din spatele poveștii”, printr-o intrigă inteligent construită, ducîndu-te treptat în siajul unei istorii fantastice, cu dispariții misterioase, cu o pădure plină de secrete și cu un personaj vizionar – Mărmănjica. Dar spectaculos în acest roman este modul în care se îmbogățește povestea, fără să te lase să întrevezi rezolvarea conflictelor mici, din structura unui episod, sau pe cele mari, care susțin romanul. Treptat, crește figura naratorului, devenit în cele din urmă personajul principal, cu o artă narativă, pe care numai Doina Ruști o deține la noi, iar acest narator preia pe nesimțite toată încărcătura unei iubiri, care debutase cu două personaje, aproape tradițional schițate.

Sonia ridică mâna
Lavinia Braniște
în revista22
10-12-2019

Fără să dramatizeze deloc, Lavinia Braniște știe să spună o poveste contemporană în care nu uită prea multe din tot ceea ce face din viața românilor zilelor noastre o lume consternantă, departe de relaxarea eroilor din Caragiale și – grație candorii Soniei – departe și de absurdul ionescian. Privirea Soniei este una vie, curioasă, care în ciuda slăbiciunilor proprii, pe care poate și le mai și exagerează, este privirea celui care vrea să meargă mai departe.

Biroul de Întrebări Ridicole
Dan Ciupureanu
în revista22
10-12-2019

Limbajul lui Dan Ciupureanu este paranoid și „trash”, traducînd direct lumea de coșmar din mintea lui Ian. Acest limbaj al deznădejdii, cu fraze scurte și cuvinte simple, ne duce cu gîndul la L.F. Céline, fără însă să găsim și poezia acestuia. Este o lume apocaliptică, în care azilul de boli mintale este peste tot și, mai ales, în mintea eroului, erou care trăiește o dramă oedipiană, dar și o dramă a postumanității. Imaginea lumii lui, hipertrofiată și aberantă, poate fi o (altă) reprezentare a lumii contemporane, care derapează teribil și nu doar în România. Un roman singular, de nerecomandat pentru cei slabi de înger și pentru neinițiații în literatură!

Dimineața actrițelor
Anca Haţiegan
în revista Apostrof, anul XXX, nr. 12 (355)
10-12-2019

Foarte documentată, scrisă şi cu nerv ideatic, şi cu nerv narativ, Dimineaţa actriţelor (Polirom, 2019) – din care aflăm despre cum au apărut şi la noi actriţele profesioniste – este nu numai o carte fundamentală pentru istoria teatrului românesc, ci şi una care decupează momente, fie pitoreşti, fie dramatice, dar atît de semnificative, ale procesului de europenizare tîrzie a mentalităţii şi culturii noastre. Autoarea cărţii Dimineaţa actriţelor, Anca Haţiegan, e laureata ex aequo a premiului „I. Negoiţescu“ al revistei Apostrof.

Noaptea când cineva a murit pentru tine (ediția 2019)
Bogdan Suceavă
în Suplimentul de cultură, nr. 667
09-12-2019

Și Noaptea cînd cineva a murit pentru tine a fost scrisă pentru că s-a întîmplat să văd etapă cu etapă felul în care militarii, trupele de securitate de altădată (trupele de jandarmi de astăzi) primeau o educație militară insuficientă. Entuziasmul idiot al unor ofițeri foarte slab pregătiți profesional a expus viețile oamenilor în mod inutil. Acesta este unul dintre lucrurile pe care nu le voi putea uita niciodată. Îi acuz de lipsă de profesionalism și acest profesionalism ar fi trebuit să includă, înainte de orice altceva, respect față de viața umană. Și am considerat că trebuie scrisă cartea aceasta, astfel încît așa ceva să nu se mai repete în viitor.

1/2868