Dosar de presa

1/2824
Sexualitate și societate. Istorie, religie şi literatură (Ediția a II-a. Revăzută, adăugită şi ilustrată)
Andrei Oișteanu
în Literomania, nr.107
15-03-2019

În seria studiilor marginalității, Sexualitate și societate. Istorie, religie și literatură a ajuns de curînd la a doua ediție revizuită, adăugită și ilustrată la Polirom, editură care îi dedică lui Andrei Oișteanu o serie de autor. Această lucrare enciclopedică, de o anvergură care frizează exhaustivul, trece în revistă, sistematizează și explică fapte sociale (multe dintre ele ritualizate), mentalități și prejudecăți societale legate de sex. Acest amplu atlas istorico-geografic, întocmit din izvoare scrise și surprinzătoare flash-uri etnografice, descoperă umanitatea „de jos în sus”, cu toate obsesiile și frustrările ei devenite norme comportamentale sau legi nescrise. Parcurgînd secole și meridiane, cu popasuri mai prelungi în zona culturală românească, sexopedia lui Oișteanu ajunge să extragă formule mentale universale, esențializînd o adevărată „gîndire sălbatică” a sexului. Panorama care ni se întregește astfel este aceea a unui patriarhat samavolnic și discreționar; o lume în care Bărbatul, intimidat și dominat fantasmatic de Femeie, construiește un întreg aparat social și normativ prin care să își domesticească, să își subjuge și să își controleze adversarul ontologic, pe care el însuși și l-a ipostaziat cultural. Woman is the nigger of the world, versul lui Lennon și Ono, ar putea fi concluzia cea mai concisă a cărții de față.

Cutia cu bătrîni
Andrei Oișteanu
în Literomania, nr. 107
15-03-2019
Andrei Oişteanu mi-a fost mentor, nu doar prin cărţile sale, ci şi prin şansa de a-l fi întîlnit, la începutul anilor ’90, de cînd îmi ghidează paşii pe calea cunoaşterii. De citit, l-am citit mai întîi pe Oişteanu prozatorul, cu a sa Cutie cu bătrâni (Meta, 1995; Cartea Românească, 2005; Polirom, 2012), care, apărută în plină epocă de restituiri din Mircea Eliade, I.P. Culianu și V. Voiculescu, mi-a îndestulat apetitul de ficţiune mito-simbolică. Oişteanu însuşi m-ar dojeni dacă aş susţine-o şi astăzi, dar, la vremea aceea, l-am catalogat drept „un Eliade mai bun”. Mi se părea mai limpede stilistic, mai stăpîn pe construcţiile narative şi, bineînţeles, mai înţelept – după deceniile de clarificări succesive care despart romanul de maturitate al lui Oişteanu de proza în română a junelui Eliade.
Sexualitate și societate. Istorie, religie şi literatură (Ediția a II-a. Revăzută, adăugită şi ilustrată)
Andrei Oișteanu
pe amosnews.ro
13-03-2019

O carte extrem de importantă aflată la a doua ediție, revăzută și adăugită. Și, probabil punctul cel mai aparte: cu o informație practic exhaustivă; mă îndoiesc că altcineva ar putea adăuga prea multe. Cercetătorul Andrei Oișteanu a publicat în ultimele două decenii mai multe cărți cu subiecte cel puțin controversate: în 2001, Imaginea evreului în cultura română; în 2011, Narcotice în cultura română; în 2016, prima ediție a cărții de față. Inspirat de Emil Cioran, care, la 56 de ani, recunoștea că nu i-a adus sexualității omagiul pe care îl merită, Andrei Oișteanu a dorit să demonstreze felul în care mecanismele sociale, morale și culturale sînt influențate de sexualitate. „Este un studiu comparativ pe verfticala timpului (din Antichitate pînă în zilele noastre) și pe orizontala spațiului (din vestul Europei pînă în estul Asiei)”, susţine autorul. Subiectele atinse sînt numeroase, aduse din literatură, istorie, mituri și cultură populară: dreptul seniorului de a se culca cu miresele virgine în noaptea nunții (Ius primae noctis), dreptul uciderii femeilor infidele, condiția femeii, complexul castrării, al vaginofobiei, cultul virginității și cultul virilității, sexualitatea locuinței, sexualitatea părului, a piciorului și a limbajului, farmacia amorului, literatura erotică, avangardiștii și erosul - și multe alte subiecte, bogat ilustrate, cu trimitere la o bibliografie impresionantă și desfășurate convingător. Firește, nu lipsesc subiectele delicate – homosexualitatea, „împerecherile neîngăduite”, masturbarea. Și în atîtea sute de pagini, nimic pornografic.

Cum am împușcat un elefant
George Orwell
pe bookblog.ro
06-03-2019

George Orwell însă este mai mult de atît, iar cartea de față, Cum am împușcat un elefant, este o colecție de eseuri menite să ofere publicului o perspectivă mai largă asupra autorului. Textele surprind momente-cheie din biografia lui Orwell, atitudini, preferințe, principii de viață, observații astfel încît o asemenea lectură devine un exercițiu de luciditate. Orwell nu mai este doar un autor canonic, un nume deja confirmat de critici, el este acum sub ochii tuturor un călător ce a lăsat în urmă dovezi răsfirate ale micilor sale descoperiri și suferințe.

Imaginea evreului în cultura română
Andrei Oișteanu
pe LiterNet.ro
01-03-2019
Regizorul austriac Nikolaus Geyrhalter ilustrează excelent prin filmările realizate în această comunitate diferenţa dintre ospitalitate şi toleranţă. După cum observa Andrei Oişteanu în lucrarea Imaginea evreului în cultura română (Polirom, 2012), ospitalitatea este specifică comunităţilor tradiţionale. Ospitalitatea se manifestă doar pe perioade scurte de timp, fără a implica obligaţii legale şi de durată din partea gazdei. Este cazul femeii din documentar (The Border Fence) care deşi găteşte pentru muncitorii senegalezi angajaţi de o firmă italiană pentru a face explorări în zonă, crede că este necesar ca gardul să fie construit şi nu îşi doreşte stabilirea permanentă în comunitate a străinilor. Simte prezenţa acestora ca un pericol pentru tradiţiile, obiceiurile şi cluburile sociale locale, ca o ameninţare la adresa propriei identităţi.
1/2824