Domeniu: Literatură universală -> Americană
Literatură universală -> Beletristică
Colecție: BIBLIOTECA POLIROM -> Seria de autor „Vladimir Nabokov”
Număr pagini: 416
ISBN: 978-973-46-3783-6
Tip ediție: cartonată
Format: 130x200
An apariție: 2013
Vladimir Nabokov
Darul
Stoc epuizat
Traducere din limba engleza si note de Veronica D. Niculescu
 
O carte extrem de controversata inca de la aparitie si ultima scrisa de Nabokov in limba materna, Darul (1938) este o oda adusa literaturii ruse, evocind operele lui Puskin, Gogol, Blok, Nekrasov si ale multor altora, de-a lungul unei naratiuni in al carei miez se ascunde si o poveste de dragoste: povestea contelui Feodor Godunov-Cerdintev, un tinar poet emigrant, care locuieste la Berlin si viseaza sa scrie cindva o carte extraordinara intitulata Darul. Acesta incepe prin a publica un volum de poezii si stringe material pentru o fermecatoare carte ce ar fi urmat sa descrie calatoriile tatalui sau un lepidopterist pasionat care dispare misterios in perioada revolutiei ruse in Asia Centrala. Indragostindu-se de Zina Mertz, care il indeamna: „Scrie ceva urias, sa le tai tuturor rasuflarea”, pune in cele din urma pe hirtie o biografie a lui Nikolai Cernisevski, o indrazneata carte construita circular, inchisa cu agrafa unui sonet.
 
„Prin ambiguitatile, poezia, jocurile de cuvinte si originalitatea lui structurala, Darul este o harta pentru restul operei lui Nabokov. Titlul romanului este si numele unui volum despre un tinar scriitor emigrant, si al cartii pe care acesta vrea s-o scrie, dar si o metafora a literaturii ruse, cel mai mare dintre darurile facute de Rusia lumii.” (Boston Review)
 

 „Era darul lui Nabokov sa aduca raiul oriunde se oprea.” (John Updike)

.00 RON
Varianta tiparită
Adaugă in coș
Adaugă la favorite
Sumar
Despre autor
Vladimir Nabokov (autor)

Vladimi Vladimirovici Nabokov s‑a născut în 23 aprilie 1899 la Sankt-Petersburg, într‑o familie foarte cultivată, astfel încît stăpînea impecabil franceza şi engleza încă din copilărie. În 1919, Nabokovii sînt nevoiţi să emigreze, iar în 1922 tatăl scriitorului este ucis de un fanatic rus la Berlin. Nabokov a studiat limbile slave şi romanice la Trinity College din Cambridge pînă în 1922. Apoi a locuit la Berlin (1923‑1937) şi Paris (1937‑1940), scriind cu fervoare, în rusă, mai multe romane, zeci de povestiri, sute de poeme şi cîteva drame. În 1925 s‑a căsătorit cu Vera Slonim. În perioada respectivă, şi‑a întreţinut familia din traduceri, lecţii de engleză şi tenis, precum şi ca autor de cuvinte încrucişate în rusă şi analist de şah. În 1940 a plecat în America, împreună cu soţia şi fiul său, de teamă să nu fie trimis într‑un lagăr de concentrare. A predat la universităţile Wellesley, Harvard şi Stanford. Între 1948 şi 1959 a fost profesor de literatură rusă la Cornell University. Pasionat de entomologie, Nabokov a descoperit în 1944 o (sub)specie de fluture care‑i va purta numele: Lycaeides melissa samuelis Nabokov. A tradus în engleză Evgheni Oneghin de Puşkin şi Un erou al timpului nostru de Lermontov. Este autorul mai multor lucrări de critică literară, dintre care studiul despre Gogol (1944) este foarte important pentru înţelegerea artei acestuia. Din seria rusă a scrierilor lui Nabokov, publicate sub pseudonimul V. Sirin, fac parte romanele Maşenka (1926), Rege, damă, valet (1928), Apărarea Lujin (1930), Ochiul (1930), Glorie (1932), Un hohot în beznă (1932), Disperare (1934), Invitaţie la eşafod (1936), Darul (1937-1938). După stabilirea în Statele Unite, începe strălucita sa carieră de romancier în limba engleză. Publică Adevărata viaţă a lui Sebastian Knight (1941), Blazon de bastard (1947), Lolita (1955), Pnin (1957), Foc palid (1962, roman în versuri, cu adnotări), Ada sau ardoarea (1969), Lucruri transparente (1972) şi Priveşte-i pe arlechini! (1974). În 1967 îi apare volumul autobiografic Vorbeşte, memorie. Pentru activitatea sa literară, Nabokov a fost distins cu National Book Foundation Medal. S‑a stins din viaţă la Montreux, în 1977. Penultimul roman (1972) al lui Nabokov este dedicat, o dată în plus, puterii evocatoare a memoriei. „Lucrurile transparente” la care se referă titlul sînt, de fapt, oglinzi ale trecutului, mai mult decît ferestre spre acesta, căci ceea ce caută eroul romanului, „Hugh, un tip nu prea rafinat din punct de vedere sentimental şi nici un Personaj foarte bun”, este doar o iluzorie epifanie. Centrată pe patru călătorii, toate avînd efecte dramatice, ale protagonistului din America sa natală în Elveţia, acţiunea romanului, cu amestecul de intrigă poliţistă şi un aparent interes pentru senzaţional cunoscute din alte cărţi ale lui Nabokov, este doar un pretext pentru o ţesătură densă de aluzii literare şi culturale, polemici deghizate şi acrobaţii lingvistice.

Recomandari

Parerea cititorilor
mai multe comentarii..
Lasa un comentariu
Trebuie sa fii logat pentru a putea lasa un comentariu. Log in